Skip to main content
shanghai

Malurile golfului mâlos şi #supercapitalismul

Există o oarecare relevanţă în două date distincte: 9 Noiembrie 1989 şi 1 Ianuarie 2015.
Acum 25 de ani a căzut zidul Berlinului, IAR economistul Francis Fukuyama a prezis sfârşitul Istoriei deoarece procesul evoluţiei sociale, politice şi economiche a umanităţii a atins apogeul şi ar fi ajuns la faza sa finală. Era subinteles triumful democraţiei asupra totalitarismului exprimat de dictatura sovietică. În schimb, era vorba de o cu totul altă istorie, de avântul supercapitalismului care a înghiţit toate democraţiile, o ameninţare mult mai mare decât comunismul. Din anul 1989 cuvântul democraţie a fost înlocuit cu „piaţă liberă” care, defapt, nu e deloc liberă ci dominată de imperii bancare şi economice ce controlează guvernele naţionale fără a se folosi de arme, nici măcar de un pistol de jucărie, ci foarte simplu de bani.
Dumnezeu sau banii? Nu mai există nicio diferenţă, nu mai poţi alege. Banii au devenit Dumnezeu. Nu mai există dualismul. Politica a devenit o piaţă unde se cumpără voturi la lumina zilei şi sub ochii tuturor. Nu mai există nimic nobil. Sufletele se vând pe doi lei fără ruşine, iar bogăţia se concentrează tot mai mult în mâinile câtorva. Daţi Cezarului ce-i al Cezarului şi lui Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu, spunea Iisus, dar astăzi Cezar cere mită în loc de participarea socială, iar Dumnezeu a murit atunci când aflăm că poţi ucide pentru câţiva lei; o cină îmbelşugată şi gata, se creează coruptul fără ruşine.
Capitalismul modern şi democraţia sunt duşmani pe viaţă şi pe moarte. Trucul capitalismului este acela de a părea necesar pentru punerea în practică a democraţiei. Dar e o minciună. Capitalismul actual e un lup îmbrăcat în bunul păstor, dar care devorează orice lucru, plecând de la conştiinţe pentru a ajunge să înghită intreagă planetă cu cuvinte magice ca şi „Pib” şi „creşterea pe termen mediu„.

Ce lucru e mai important decât însăşi viaţă? Astăzi e banul.

Anul 2015 s-a deschis cu o tragedie într-o ţară post comunistă devenită supercapitalistă. Nici în cele mai întunecate coşmaruri ale lui Mao, pe o stradă din Shanghai pe nume Bund – care înseamnă „malurile golfului mâlos”, de-a lungul râului Huangpu – presărată de clădiri care găzduiesc importante instituţii bancare, 36 de persoane nu ar fi murit călcate în picioare de mulţime în timp ce încercau să strângă dolari falşi.
Au murit sub steagurile unor mari bănci pentru un pumn de hârtii fără valoare!

Comentarii

comentarii