Skip to main content
big-pharma

Industria bolilor

Conceptul de sănătate este în mâna Big Pharma care este suma tuturor companiilor din domeniul diagnosticului, monitorizării şi tratamentului. Acest business valorează 1.000 de miliarde de dolari, din care 300 destinaţi activităţii de marketing. În acest plan de marketing se creează conceptul de sănătate sau de boală, finalizat nu la bunăstarea persoanelor, dar la profitul acestor companii.

Astăzi avem nevoie de naşterea unui nou concept de sănătate şi de prevenire, diferit de cel impus de „industria bolilor”.
Cum ne-am transformat din sănătoşi în bolnavi? Printr-un concept foarte simplu, prin extinderea domeniului bolilor. Se iau în considerare parametri vitali cum sunt presiunea arterială, colesterolemia, glicemia şi se scad parametrii acestora transformând d’amblais milioane de persoane sănătoase în indivizi la risc, iar din indivizi la risc în persoane bolnave. Aceasta este o operaţiune aplicată la nivel global, creată cu finanţări, resurse economice şi fundaţii medicale, de congrese, până la corupţie în cazurile cele mai grave a stakeholder‘ilor şi a liderilor de opinie care promovează un nou concept de boală extinsă cu parametrii scăzuti impunând linii de orientare cărora toată lumea medicinei va trebui să se conformeze.

În anii 1980 limita dintre colesterolemia acceptabilă şi ne-acceptabilă avea o valoare de 280, în 2013 a trecut la 200 şi va fi din nou scăzută la 180. Rămâne în dubiu realul avantaj pe care îl poate avea îmbunătăţirea unui singur parametru, şi totuşi ăsta rămâne modul prin care se acţionează: se mărunţesc toate valorile de risc, se atribuie semnificaţia de boală la fiecare dintre aceste valori şi se dă uitării abordarea globală care să intereseze individul, mediul şi condiţiile de viaţă în care trăieşte. Toate acestea cresc peste măsură bilanţurile cheltuielilor ţărilor, şi România a trecut prin acest proces. Un singur factor de risc transformat in boală! Colesterolul şi o întreagă clasa de medicamente care se ocupă nu de reducerea unei boli, dar a unui factor de risc: hipercolesterolemia. Medicamentele folosite sunt statinele pentru care cheltuielile în ultimii ani au fost de miliarde de euro.

Alte exemple. S-au scăzut valorile glicemiei normale: de la 126 la 110 apoi la 100; acelaşi lucru s-a întâmplat cu valorile presiunii arteriale: de la 90/95 acum 15 ani a ajuns la o valoare de 80/85. În sectorul psihologiei a fost inventat un sindrom al deficitului de atenţie. Pentru această nouă boală în Statele Unite au fost puşi sub tratament milioane de copii care au singura vină de a fi prea energici şi doar în cazuri extrem de rare sunt agresivi. La baza acestui fenomen este o mare operaţiune de persuasiune în masă. Sistemul Big Pharma se foloseşte de cercetare ştiinţifică, de congrese, cultură academică până la comunicarea mediatică în masă, şi toate acestea finalizate la transformarea riscurilor în boli, riscul vine fragmentat, multiplicat, crescut în potenţialul efect patologic şi promovat la rang de boală pentru toţi.

Trebuie să răsturnăm această logică prin extinderea domeniului de sănătate. Nu putem subevalua riscurile, dar operaţiunea nepotrivită aici este să le mărunţim şi să le transformăm în boli, noi trebuie să unificăm riscurile printr-un concept de bunăstare şi de calitate a vieţii, globalizând-o într-o abordare unică faţă de sănătate care e un drept şi nu o ocazie de profit. Se poate schimba totul cu o politică publică ce desfiinţează profitul sănătăţii. Trebuie acţionat la rădăcina conceptului de sănătate. Sănătatea este calitatea vieţii, a mediului, a ocupaţiei, a timpului liber, resurse economice pentru a putea avea grijă de propria persoană. Sănătatea este o politică publică de serviciu adusă cetăţeanului care exclude logici de profit şi care dă calitate şi cantitate vieţii.

Care sunt instrumentele operative pentru această mare schimbare?

-redobândirea serviciului sanitar public, desfiinţând convenţiile cu structurile private
-recâştigarea unei comunicări directe cu cetăţenii, utilizând noi instrumente ca şi internetul, pentru a face informaţie, formare şi prevenţie.

Acest regim de măsuri ar putea economisi o cantitate enormă de bani, dându-ne într-adevăr calitate vieţii. Voi ce credeţi?

Comentarii

comentarii

Lasă un răspuns