Skip to main content
atena-nazista

IIWW: Atena cere daune Berlinului în valoare de 162 de miliarde de euro

Suma corespunde la 80% din Pib-ul actual, iar dacă ar fi plătită, ar acoperi mare parte din datoriile pe care Grecia le are cu Troika. Guvernul german consideră că nu există motive pentru o astfel de despăagubire.

Conform unui raport confidenţial ajuns pe masa fostului premier grec, Antonis Samaras, daunele pe care Germania ar trebui să le plătească Atenei sunt de 162 miliarde de euro. Numerele au fost publicate de ziarul elen To Vima şi se referă la o lungă perioadă de analiză şi clasificare a aproape 750 de volume efectuate din partea unui pool de experţi printre care şi Ministerul Arhivelor Generale de Stat. Au fost scanate mai mult de 190 de mii de pagini de materiale găsite în subsolurile ministerelor, uitate în saci de gunoi. Raportul a ajuns şi în Germania, o notă chiar a fost publicată de Spiegel.

Doar Banca Centrală a Greciei ştie exact cât este totalul încasat de învingători în perioada ocupaţiei. Prima evaluare imediat după război, din partea Băncii Greciei, demonstrează că suma de returnat Atenei corespunde cu 4,5 milioane de libre de aur. Conform indiscreţiilor Ministerului de Finanţe, suma totală este de 162 de miliarde de euro. Este prima dată când această ştire este publicată cu numere specifice, dar este şi prima dată când este publicată şi în Germania. Deci, conform raportului, Grecia nu a primit în trecut nicio recompensă şi nicio compensaţie în urma discomfortului creat de ocupaţia nazistă.

Raportul echipei elene se bazează pe volume de materiale de arhivă, inclusiv acorduri, legislaţie şi precedente decizii judiciare. Aşa cum afirmă şeful comitatului, Panaghiotis Karakousis, au fost scanate 190 de mii de pagini uitate în subteran. Suma rezultată corespunde la 80% din Pib-ul actual şi ar acoperi mare parte din datoriile faţă de Troika. Guvernul Germaniei consideră această materie foarte sensibilă temându-se că poate ruina relaţiile pe care le are cu cel mai important creditor din Europa.

Conform reconstrucţiei lui Karakousis, materialul a fost intenţionat dat uitării. Odată recuperate documentele, „s-a apelat la ajutorul specialiştilor Arhivelor Generale ale Statului, pentru întreţinere şi clasificare, efectuate urmând o metodă specifică„.

Conţinuturile fiecărui dosar, cu circa 240-300 de pagini de date şi documente, continuă să declare responsabilul task force-ului, „ar trebui pus la dispoziţia cercetătorilor istorici”. Următorul pas a fost digitalizarea întregii arhive. Din cele 761 de foldere, 14% vorbesc despre primul război mondial, iar restul despre al doilea război mondial”.

Daunele suferite de Grecia după invazia lui Hitler din aprilie 1941, ar trebui să ţină cont de cei 300.000 de cetăţeni greci morţi de foame, conform unui raport oficial redat pentru această ocazie de Crucea Roşie Internaţională. Germania şi Italia nu doar au pretins sume exagerate pentru cheltuielile militare, dar au şi obţinut prin forţă un „împrumut de ocupaţie” în valoare de 3,5 miliarde de dolari.
Tocmai Fuhrer-ul, în acele circumstanţe, a confirmat valoarea legală şi comandase plata despăgubirilor. În conferinţa de la Paris din 1946, Greciei i-a fost recunoscută suma de 7,1 miliarde drept despăgubiri, în loc de 14,1 ceruţi de aceasta. Italia îşi plătise datoria, în timp ce Germania nu. Un raport din iulie 2011 al economistului francez Jacques Delpla susţine că Berlinul datorează Greciei 575 de miliarde.

De acest subiect, în afară de Spiegel, s-a ocupat şi ziarul german Tassespiegel. Conform site-ului Deutsche Welle, „nimeni, mai mult ca Germania, nu a distrus atât de mult Grecia: 130.000 de civili morţi, femei şi copii condamnaţi pentru represalii; 70.000 de evrei îngrămădiţi în lagărele de concentrare, 300.000 au suferit congelarea şi au murit de foame deoarece nemţii le-au confiscat mâncarea; au fost distruse 50% din infrastructurile ţării şi 75% din sectorul industrial al acelor vremuri„. În acelaşi articol se descrie dilema fostului premier Samaras. „Dacă guvernul grec ar renunţa la pretenţii, în Grecia s-ar mişcă valuri de indignare. Pe de altă parte, Antonis Samaras nu vrea să agraveze relaţia cu Merkel, pe care a instaurat-o cu mare dificultate, cerând miliarde„.

Comentarii

comentarii