Skip to main content
glifosat-alimente

Glifosat: erbicidul care se găseşte şi pe masa ta

Glifosatul este unul dintre cele mai răspândite erbicide din sectorul agricol, este principiul activ al produsului comercializat cu numele de Roundup pentru care Monsanto a obţinut brevetul de producţie până în anul 2001. În mod normal este asociat cu majoritatea culturilor de porumb, orez, grâu, dar mai ales soia modificată genetic pentru a rezista acestui puternic erbicid.

În ziua de azi este cel mai utilizat erbicid la nivel mondial. În fiecare an, în lume se utilizează 2 miliarde de litri de glifosat, adică o medie de 0,3 litri de glifosat pentru fiecare locuitor.

glifosat

Cercetările asupra glifosatului încep în anii ’50, dar comercializarea produsului Roundup din partea Monsanto începe în 1974 în Statele Unite. Roundup era utilizat ca şi instrument de eliberare de ierburi a câmpurilor cultivabile. În perioada următoare, Roundup a început să fie asociat tot mai des cu seminţele modificate genetic (ogm), pregătite să reziste erbicidului. Guvernul american, în două decenii, a împrăştiat produsul pe 1.6 milioane de hectare de plantaţii de mac în Columbia pentru a contrasta producţia de cocaină.

Un fotograf argentinian, Pablo Ernesto Piovano a realizat în 2014 un reportaj cu titlul „El costo humano de los agrotoxicos„, costul uman al pesticidelor, expus la ediţia 2015 a Festivalului de fotografie etică de la Lodos. Pozele fotografului sunt un denunţ la bine-cunoscutul cuplu ogm-glifosat, adică împotriva cultivării de soia modificată genetic şi utilizării de glifosat.

Drama argentiniană a început în anul 1996 când guvernul a decis să aprobe cultivarea şi comercializarea de soia ogm şi a glifosatului, fără niciun studiu legat de utilizarea acestei substanţe, dar bazându-se doar pe studiile publicate de Monsanto. De atunci, terenurile cultivate cu ogm au ajuns să acopere 60% din suprafaţă totală a ţării. Doar în 2012 au fost împrăştiate 370 de milioane de litri de pesticide pe 21 de milioane de hectare de teren, conform revistei germane Die Zeit.

Dacă la nivel mondial se utilizează 2 miliarde de litri de glifosat, adică o medie de 0,3 litri de glifosat pentru fiecare locuitor, în Argentina media pe cap de locuitor este de 4,5 litri pe an, iar câmpurile utilizate pentru agricultură în această ţară sunt enorme. Întregi regiuni sunt stropite cu acest erbicid, provocând dezastre sanitare în rândul persoanelor care locuiesc în aceste zone.

Din păcate, problema nu se rezumă doar la persoanele care trăiesc în contact cu aceaste pământuri contaminate, pentru că aceste întinderi de terenuri agricole au rolul de a potoli foamea multor ţări de pe glob.

Argentina are 40 de milioane de locuitori, dar produce alimente pentru 400 de milioane de persoane. Alimente care sfârşesc pe toate mesele din lume. Vorbim despre porumb, orez, grâu, dar mai ales soia. Toate acestea sunt alimente modificate genetic, care se importă masiv şi în Europa. Din acest motiv, cu toate că agricultură OGM este interzisă în unele ţări din Europa, şi locuitorii acestor naţiuni se trezesc cu alimente ogm pe masă.

Anul trecut, Italia a achiziţionat făină de soia în valoare de 1.300 milioane de euro. În general acest produs se utilizează ca şi aliment pentru animale care apoi se vor transforma în carne pentru consumul uman. Italia la rândul ei este un mare exportator de alimente de origine animală, la nivel mondial, chiar şi la noi. Făina de soia mai este utilizată, în amestec cu alte faine, şi în alimente destinate direct consumului uman ca şi produse de patiserie şi pastă.

În bucătăria persoanelor există, deci, şi o utilizare invizibilă, cea de care puţini ştiu. Alte exemple sunt alimentele în conservă ca sardinele, macroul, etc.

glifosat4

Pentru a produce aceste cantităţi extraordinare de porumb, grâu, soia, Argentina a investit în agricultura ogm căreia să îi poată aplica glofosatul, dar, de când această practică agricolă este în vigoare, s-au semnalat schimbări importante în incidenţa anumitor boli pe întreg teritoriul ţării, aşa cum explică Dr. Medardo Avila Vazquez, secretar al Ministerului Sănătăţii din 2007 în regiunea Cordoba.

„Când am început să facem cercetare, întâlneam persoane care se îmbolnăveau în diferite moduri, de cancer şi de alte probleme grave. Erau populaţii de origine etnică diversificată şi aveau în comun doar expoziţia la glifosat şi la alte produse.”

Dr. Medardo publică două hărţi, prima este o harta agricolă a zonelor în care se utilizează pesticide, iar a două este o harta pe care sunt indicate cazurile de tumori.

„Cele două hărţi corespund perfect una cu cealaltă. Există mai multe cazuri de cancer în populaţiile expuse la pesticide, în special la glifosat. San Salvador are statistici foarte serioase despre cum se schimbă lucrurile. În această zonă 1 persoană din 2 moare de cancer, iar moartea de cancer este cea mai dură.”

Astăzi, glifosatul este comercializat în toată lumea, deşi brevetul acestuia a expirat aproape peste tot. În Europa există 14 producători. Se utilizează în agricultură, dar şi în culturile grădinilor, în spaţiile verzi şi pe lângă căile ferate pentru a păstra curăţenia şinelor.

Mai multe cercetări la nivel european au demonstrat prezenţa glifosatului în produse alimentare de larg consum. Acelaşi lucru este valabil şi pentru apă. Glifosatul este prezent în aproximativ 64% din apele de suprafaţă, râuri şi lacuri. Limita legală este în multe zone 0,1 micrograme pe litru, dar des este depăşită şi de 40-60 de ori. Cantităţi impresionante s-au identificat şi în majoritatea zonelor în care s-au efectuat teste pe apele de adâncime unde glifosatul poate rămâne şi timp de decenii. Vreau să subliniez faptul că apele de adâncime (apele subterane) sunt principala sursă de apă potabilă pentru noi.

Din păcate problema nu se rezumă doar la apă, ci şi la alimente de orice fel. Ajunge să mergem la supermarket pentru a găsi urme de glifosat în legume, făină, seminţe, etc.

Riccardi Quintieri este directorul Salvagente, care a condus un studiu asupra alimentelor de orice fel, de la cele proaspete la cele ambalate. El a descoperit că în biscuiţi şi corn flakes se găsesc urme de glifosat. Mai grav de atât este rezultatul testelor în cazul pastelor făinoase de la mai mulţi producători, care exportă şi în România mai multe tipuri de paste.

Concluzia de bază a lui Quintieri este că nu poţi cumpăra un produs pe bază de făină care să nu conţină glifosat.

Din fericire cantitatea de glifosat găsită în alimente este în toate cazurile sub limitele impuse de lege, dar în cazul anumitor alimente este de 10-100 de ori mai mari faţă de alte alimente. Criteriile care reglează aceste limite sunt făcute în funcţie de obiceiurile de consum ale populaţiilor.

„Cât hamei consumi tu într-un an? Foarte puţin, atunci eu, ca şi instituţie stabilesc că limita de glifosat pe care o poate conţine hameiul poate fi mult mai mare decât cea conţinută în pâine. Limita de glifosat conţinut într-un aliment variază în funcţie de cât de des e consumat acel aliment, ceea ce este o mare prostie. În realitate, ca şi instituţie, nu pot fixa o limita prea scăzută, pentru că limita medie dacă este 10, eu nu fixez prin lege sub 10 fiindcă l-aş limita pe agricultor să îşi comercializeze produsele. În mod paradoxal, în furaje, ceea ce consumă animalele, avem limite mai mici faţă de cele pentru consumul uman. E absurd!”

Dacă avem agricultură contaminată, apele de suprafaţă şi chiar şi cele de adâncime, oare noi suntem la fel de contaminaţi cu glifosat?

Răspunsul vine din partea europarlamentarilor. 48 dintre aceştia fac testele urinei, toţi sunt pozitivi la glifosat.

În Europa, utilizarea glifosatului trebuia să expire în 2012, dar decizia de expirare sau reînnoire a aprobării de utilizare trebuia să vină din partea Comisiei Europene înainte de 8 martie a aceluiaşi an, şi era pe cale chiar să se decida aprobarea utilizării glifosatului pentru alţi 15 ani.

Din cauza presiunii opiniei publice, a asociaţiilor şi a ong-urilor, autorităţile de la Bruxelles au început să aibă dubii şi au întârziat luarea deciziei.

Din 2012 până astăzi, OMS (Ogranizatia Mondială a Sănătăţii) începe să se intereseze de problema glifosatului. În 20 martie 2015, 17 experţi din 11 ţări diferite se întâlnesc la sediu IARC. De-a lungul anilor, Iarc a demonstrat cancerogenitatea a 199 substanţe şi niciodată nu au fost contrazise concluziile acesteia.

glifosat6

Raportul Agenţiei pentru cercetarea cancerului (Iarc), publicat pe revista The Lancet Oncology, a luat în exament 5 substanţe chimice utilizate în agricultură: malathion şi diazinon, insecticide declarate probabil canceroase pentru om; parathion şi tetrachlorvinphos, recunoscute ca posibil canceroase pentru om şi interzise de Uniunea Europeană, dar încă utilizate în Statele Unite; glifosatul, cel mai cunoscut şi utilizat erbicid la nivel mondial. Din raport rezultă o legătură strânsă între expoziţia la glifosat şi linfoma non-Hodgkin, cu probe convingătoare că poate cauza cancerul în animale de laborator.
glifosat7

Concluzia este în contrast cu cea a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) conform căreia este improbabil ca glifosatul să constituie un pericol de cancerogenitate pentru om şi care propune noi limite de siguranţă şi controale a reziduurilor în alimente.

glifosat8

Dr. Jose Vincente Tarazona, şeful departamentului pesticide al EFSA declara că decizia EFSA a fost luată în funcţie de anumite studii care nu au fost puse la dispoziţia IARC, dar când a fost întrebat care sunt aceste studii, a declarat că „este vorba de 200 de studii diferite care includ toate publicaţiile ştiinţifice relevante şi rezultatele studiilor realizate de companii în faza de aprobare a substanţelor”.

Dr. Jose Vincente Tarazon
Dr. Jose Vincente Tarazon

Cu alte cuvinte, EFSA s-a bazat doar pe studiile făcute de companiile care produc glifosatul, cele care au interesul de a vinde acest produs. Aceste studii nu sunt publice, sunt informaţii confidenţiale, lucru care pune la îndoială transparenţa cu care operează această autoritate.

Mai mult de atât, pe baza aceloraşi studii, EFSA decide că limita maximă de glifosat reglementată prin lege este de 0,5 miligrame pe kg, stabilite la acest nivel doar pentru că „pentru moment nimeni nu spune că nu sunt sigure”.

Pe baza acestei dezbateri dintre IARC şi EFSA, această din urmă aprobă utilizarea glifosatului până în 31 decembrie 2017, data în care se va decide dacă se va aproba definitiv utilizarea substanţei.

glifosat5

Între timp, mulţi cercetători independenţi efectuează studii ştiinţifice pentru a demonstra adevăratul pericol care se învârte în jurul utilizării glifosatului. Mulţi dintre aceştia declară că glifosatul are efecte cancerigene sigure asupra organelor ţintă ca şi ficatul şi rinichii. Cancerul este o boală cu lantenţă foarte îndelungată. Dauna se poate produce astăzi, dar efectele se pot vedea chiar şi după zeci de ani.

Pe termen scurt, glifosatul poate avea efecte asupra capacităţii de reproducere şi asupra digestiei, două funcţii care pot schimbă complet perspectiva oricărei persoane. Majoritatea testelor care confirmă aceste efecte au luat în considerare cantitatea de glifosat admisă prin lege. Dacă această cantitate de glifosat admisă prin lege în alimentele destinate consumului uman au aceste efecte, ce se întâmplă în cazul în care limita substanţei este depăşită? Puneţi-vă această întrebare.

Legea europeană spune că atunci când o substanţă are efecte negative la nivel endocrin, producţia şi utilizarea acestuia trebuie blocată, dar acest lucru nu s-a întâmplat încă.

Între timp, Parlamentul European a aprobat un document în care se cere reînnoirea autorizaţiei de comercializare a glifosatului pentru alţi 7 ani în loc de 15 şi limitarea utilizării acestuia la activităţile profesionale. În Europa se continuă utilizarea substanţei pentru că interesele sunt prea mari.

Ca să fiu sincer, eu nu sunt prea liniştit!

Comentarii

comentarii

Lasă un răspuns